Secretarul General Adfjunct al NATO, Mircea Geoană, spune cu prilejul aniversării a 20 de la adrearea țării noastre la Alianță, că România are vocaţie de a juca un rol multiregional

Istoria României în NATO este ”o odisee întinsă pe câteva decenii”, iar ţara noastră are vocaţie de a juca un rol multiregional în cadrul Alianţei Nord-Atlantice,  secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Mircea Geoană aminteşte că a participat la toate fazele pregătirii aderării ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi vorbeşte de punctele slabe şi punctele forte ale României înainte de momentul aderării, în urmă cu două decenii.

„Dictatura noastră a fost mai brutală şi mai prelungită, tranziţia a fost mult mai dificil de făcut, venirea minerilor la Bucureşti, probleme de reputaţie, acestea au făcut ca România să aibă un start puţin mai lent, dar România a ştiut să recupereze”, spune el.

Secretarul general adjunct al NATO vorbeşte şi despre paşii pe care România ar trebui să îi urmeze, pentru a evolua în interiorul Alianţei. El menţionează investiţiile în Apărare şi alocarea a minim 2% din PIB în acest sens.

„Multe ţări din regiunea noastră – Polonia, Cehia, Bulgaria – au companii private în domeniul militar care, în clipa de faţă, se dezvoltă exponenţial.

Cred că avem încă de construit şi de recuperat timp preţios pe care nu l-am folosit bine, dar nu este o chestie strict românească. Sunt multe ţări vest-europene care au crezut că pot colecta dividendele de pace şi că doar America trebuie să investească în securitate şi că în Europa poţi să neglijezi securitatea naţională. Această iluzie s-a sfârşit şi toţi aliaţii au în plan să aibă cel puţin 2% din PIB pentru Apărare, dacă nu acum, măcar într-un orizont cât mai apropiat”, spune Mircea Geoană.

El afirmă că România are o vocaţie de a juca un rol multiregional în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

AGERPRES: La momentul aderării României la NATO, eraţi ministru de Externe. Puteţi să spuneţi povestea din interior, pentru că povestea aderării României la NATO a venit la câţiva ani după războaiele din fosta Iugoslavie şi a venit într-un moment în care Flancul Estic câştiga mai mult interes din partea aliaţilor? Cum aţi văzut dumneavoastră atunci acel moment?

Mircea Geoană: Am privilegiul să fiu, cred, singurul lider român care a participat la toate fazele pregătirii aderării, aderării şi afirmării României în NATO, cum este cazul astăzi.

Drumul către NATO a început, evident, prin Washington, unde, ca tânăr ambasador, am făcut din aceasta misiune misiunea principală. După eşecul acceptării României în primul val de extindere, am reuşit să convingem aliatul american de astăzi să lansăm Parteneriatul Strategic româno-american.

Ţinem minte, cei din generaţia mea cel puţin, vizita preşedintelui Clinton la Bucureşti, Piaţa Universităţii, lansarea Parteneriatului Strategic, care devine tot mai robust şi mai diversificat pe măsură ce trec anii. Ca ministru Externe, am avut şi şansa Preşedinţiei româneşti la OSCE.

A fost, dacă vreţi, un test pentru capabilitatea României, ca diplomaţie, ca actor internaţional, să joace roluri complexe. Şi cred că acea preşedinţie de succes a risipit ultimele îndoieli sau preocupări cu privire la capabilitatea României să se comporte ca un aliat prezumtiv şi capabil în interiorul Alianţei.

Nu vreau să subestimez rolul militarilor români, al serviciilor de informaţii din România, ale bărbaţilor şi femeilor care au arătat acest lucru şi în Irak, şi în Bosnia, şi în Afganistan. Vorbind despre Afganistan, 11 septembrie în mod clar a schimbat paradigma globală.

A fost un şoc masiv pentru America. Am activat, pentru prima dată în istoria NATO, Articolul 5 în sprijinul aliatului american.

Şi dacă astăzi vedem la Mihail Kogălniceanu o bază românească militară de prim rang, care va fi evident folosită şi de către NATO, este într-o logică a faptului că poziţia geostrategică a României devenea atât de valoroasă, un rol multiregional pe care România, sunt convins, va şti să îl joace şi în viitor. Pe scurt, o odisee întinsă pe câteva decenii.

Cred că, dacă după 20 de ani putem reflecta la ce s-a întâmplat cu România, aş spune că a fost un eveniment absolut istoric pentru noi. Niciodată în istoria naţiunii române nu am avut securitatea naţională protejată cum avem acum de cea mai puternică alianţă din lume.

Întreg Occidentul ne este aliat, dar, după cum vedem, situaţia internaţională rămâne foarte complicată – război în Ucraina declanşat de Rusia, instabilitate crescândă în Orientul Mijlociu, China devine tot mai ofensivă şi activă, nu doar în zona Asiei şi a Pacificului, dar la nivel internaţional, evoluţia tehnologică schimbă paradigma în zona economică, dar şi în zona militară.

Pot spune, în rezumat, har Domnului că suntem în NATO, pentru că nu aş vrea să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu ţara noastră în acest moment extrem de complicat, extrem de periculos, extrem de intens în plan geopolitic, dacă nu am fi făcut parte din NATO şi din UE – pentru că dacă nu intram în NATO, în mod sigur, cel puţin în acea perioadă, nu cred că Uniunea Europeană s-ar fi avântat în geografii mai expuse, cum este cazul României, Bulgariei sau al ţărilor baltice care au făcut parte din acelaşi val de extindere ca şi România.

INTERVIUL INTEGRAL pe AGERPRES.RO