Judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale de la Haga, chiar de 8 Martie, Ziua femeii.

Iulia Motoc a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii zece ani.

Curtea Penală Internațională este o instanță unică prin mandatul său de sancționare, prin Statutul de la Roma, a celor care comit crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este singura instanţă penală internaţională permanentă și a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat pe 17 iulie 1998 și care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2002.

În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI.

Adunarea statelor părţi este constituită dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 18 membri aleşi pe o perioadă de 3 ani, potrivit Statutului de la Roma al CPI. Adunarea statelor părţi se reuneşte o dată pe an şi, când circumstanţele o cer, ţine sesiuni extraordinare la sediul Curţii sau la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Curtea Penală Internațională este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, pe 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Iulia Motoc a fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), expert în drept internațional și profesor universitar la Universitatea București. Și-a încheiat mandatul, început în urmă cu zece ani, anul acesta, în luna iulie.

Pe 29 martie 2022 a câștigat premiul pentru cea mai bună opinie formulată de un judecător CEDO în anul 2021.

Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, în octombrie 2013, a fost judecător la Curtea Constituțională, raportor special al ONU și vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Pe 28 martie 2023 a fost propusă pentru funcția de judecător la Curtea Penală Internațională de Guvernul României.

”Vineri, 8 Martie, voi depune jurământul ca judecător al Curții Penale Internaționale, împreună cu ceilalți cinci judecători aleși în decembrie 2023. Funcția de judecător al Curții Penale Internaționale este echivalenta cu cea Secretarului Adjunct ONU.

Aceasta va fi al patrulea jurământ solemn pentru mine, după Comitetul Drepturilor Omului ONU, Curtea Constituțională a României, Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Depun jurământul la douăzeci de ani după ce, în calitate de Raportor Special ONU sesizam Curtea Penala Internațională sesizam crime împotriva umanității și crime de război. Pe 8 Martie 2024, Curtea Penala Internațională va fi prima Curte Internațională cu majoritate femei”, a spus Motoc.