Cel mai mare pelerinaj ortodox, în 14-15 august. Zeci de mii de oameni vin la Mănăstirea Nicula, la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. FOTO-VIDEO

Cel mai mare pelerinaj al ortodocșilor a început la Mănăstirea Nicula din județul Cluj.

La Nicula sunt așteptați zeci de mi de oameni în zilele de 14-15 august, pentru a se închina Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Icoană Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Nicula, aflată în județul Cluj, la numati trei kilometri distanță de Gherla, este una dintre cele mai renumite și cunoscute icoane din țară, în jurul acesteia adunându–se, anual, zeci de mii de pelerini.

Anual, biserica este înconjurată de pelerini, mergând în coate și în genunchi, că jertfă pentru iertarea păcatelor. Icoană este cunoscută pentru puterile ei tămăduitoare, sunt mulți oameni care s-au vindecat de boli incurabile, inclusiv de cancer, sunt multe familii care au dobândit prunci după ce s-au închinat la icoană și poate cea mai mare minune e faptul că există, în inima Transilvaniei o obște monahală și un aflux foarte mare de pelerini.

„Unele icoane sunt vindecătoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducătoare de ploi binecuvântate și protectoare ale mănăstirilor și familiilor credincioase. Fără îndoială, toate icoanele sunt făcătoare de minuni și ajutătoare credincioșilor. Dar unele poartă o harismă specială, pe care o simte numai cel ce se roagă mult și cu lacrimi în față sfintelor icoane” (Arhimandritul Ioanichie Bălan)..

Icoană Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Nicula

Icoană Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, în jurul căreia s-a și dezvoltat pelerinajul și mulțimea rugăciunilor pelerinilor, a fost zugrăvită în anul 1681, de către preotul zugrav Luca, din localitatea Iclod. Icoană este realizată pe scândură de brad, întărită cu două cingătoare de brad, în grosime de doi centimetri.

Potrivit unui proces verbal, scris de câțiva militari austrieci, icoană Maicii Domnului cu Pruncul, aflată astăzi la Nicula, a lăcrimat în mod continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699.

Până să ajungă la mănăstirea Nicula, icoană a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. Icoană a fost adusă la castel în anul 1713, iar după o perioada oarecare de timp, ea a fost adusă în mănăstirea Nicula.

Icoană Maicii Domnului a fost încredințată călugărilor de la Nicula de către nobilul local Ioan Cupșa.

Călugării au așezat icoană într-o strană de lemn, în biserica mănăstirii.În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula, această aflându–se, la acea dată, în mâna greco-catolicilor.

Atunci, se spunea că cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană, iar originalul s-ar află la Biserica Piaristilor din Cluj.

Icoana făcătoare de minuni
Icoana făcătoare de minuni

În anul 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afară legii, mănăstirea greco-catolică de la Nicula a fost închisă. În dată de 18 decembrie 1948, comuniștii au instalat la Nicula primul stareț ortodox, în persoană ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913, în localitatea Pangarati, județul Neamț.

În vremurile de grea încercare, în perioada comunistă, fostul îngrijitor al mănăstirii a salvat icoană, zidind-o într-unul din pereții casei sale. Abia în anul 1964, în pragul morții, el a mărturisit cele despre icoană starețului ortodox al mănăstirii. Icoană a fost adusă la mănăstire însă, la doar câteva zile, ea a fost confiscată de către comuniști.

La insistențele episcopului ortodox Teofil Herineanu, icoană a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj Napoca. În anul 1991, icoană a fost restaurată într-un mod nu foarte bun, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după care a revenit la Mănăstirea Nicula.

Icoană de la Nicula este prețuită în mod deosebit și în lumea româno–catolică. Astfel, în anul 1767, papa Clement al XIII-lea a acordat „indulgență plenară” tututor pelerinilor ce călătoresc la Mănăstirea Nicula, spre a se închină icoanei, în zilele de 15 august și 8 septembrie.

În anul 1928, papa Pius al XI-lea numește locașul drept „sanctuar marian”, adică închinat Maicii Domnului într-un mod deosebit.

Conținut găzduit de YouTube.

Încărcarea conectează browserul la acest serviciu extern.

Deschide pe YouTube