Biblia de la București, vândută cu 36.250 de euro. FOTO

„Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură”, zisă şi „Biblia de la Bucureşti”, prima traducere în limba română a textelor biblice, a fost adjudecată, miercuri seară, la preţul de 36.250 de euro la licitaţia de cărţi importante organizată de Artmark.

”Biblia de la București a fost pentru prima dată tradusă integral în limba română din inițiativa domnitorilor Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714) care au finanțat în totalitate tipărirea lucrării și care sunt menționați pe pagina de titlu.

Opera este publicată în varianta formatului mare, tip „in folio”. Pe fiecare pagină textul apare sub forma a două coloane, cu litere chirilice de mici dimensiuni.

Cerneala utilizată este de două culori, negru și roșu. Pe fiecare pagină apar inițiale marcate vizibil, stilizate, cu cerneală neagră. Un volum cuprinde 938 pagini iar hârtia este fabricată manual.

Titlul este bogat, încadrat într-un chenar floral stilizat și cuprinde o referire la traducerea din limba greacă.

Pe verso-ul foii de titlu se observă stema de epocă a Țării Românești, acvila cu crucea în cioc, aflată într-un medalion oval.

Coperțile sunt din lemn de tei îmbrăcate în piele iar cotorul este împărțit în cinci registre decorate cu motive vegetale stilizate.

Coperțile au fost restaurate, probabil la sfârșitul secolului al XIX-lea, și au fost integrate fragmentele originale de piele. Pe coperta principală se observă, într-un medalion centrat, scena Răstignirii, iar centrul copertei secundare este decorat cu scena probabilă a Învierii.

Se poate descifra următoarea însemnare olografă: „Am scris și eu robul lui Dumnezeu, cel mai păcătos dintre toți păcătoșii, aici într-a această sfântă Biblie; cu mâna de țărână și cu pană de gâscă; pentru că fiind cu adevărat că mâna după moarte țărână se va face, iar slova va rămânea; și mă rog că și de vei citi să mă pomenești și pă mine și să ziceți și aceasta fiindcă sunt cel mai păcătos.

Dumnezeu să-l ierte. 1802 iunie 15″ (semnătură indescifrabilă). Mai multe însemnări olografe se găsesc în spațiile albe pe partea laterală dreapta a filelor, care conțin extrase din textul aflat pe pagina respectivă, un fel de subliniere pentru aducere aminte.

De exemplu: „nu-i mira (?) lucrurile păcătosului” (însemnarea 1); „să nu zici Dumnezeu să-l erte” (însemnarea 2); „nu pre tot omul bagă-l în casa ta” (însemnarea 3); „să cauți cui faci bine, dar nu fijdecare” (însemnarea 4); „pentru o rugă mai jos tot” (însemnarea 5). Exemplarul de față a fost tipărit pentru marele vornic Gavrilă Drugănescu, dregător în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, arată artmark.