Fondurile Europene vor fi legate de statul de drept

Vera Jourova, Comisarul european pentru justiţie, a confirmat că la nivelul Comisiei Europene are loc o dezbatere privind instituirea unor modalităţi de legare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept în viitorul cadru bugetar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027).

Vera Jourova a spus că este ‘foarte logic’ ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ‘să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept’.

Sarcina comisarului Vera Jourova e să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept. Vera Jourova a mai menţionat că o astfel de definiţie ar urma să vizeze toate fondurile europene, nu doar fondurile de coeziune.

‘Este important de adăugat acest lucru, întrucât nu trebuie să se înţeleagă că ar fi un fel de avertisment sau pedeapsă numai pentru anumite ţări’, a indicat ea. ‘Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent’, a mai menționat ea.

Ministrul adjunct polonez de externe Konrad Szymanski a amintit că ţara sa plăteşte în fiecare an pentru bugetul comunitar circa 4,8 miliarde de euro şi prin urmare are aceleaşi drepturi ca oricare alt stat membru de a folosi instrumentele UE. El a subliniat de asemenea că bugetul multianual al UE trebuie aprobat în unanimitate şi a precizat că Polonia nu va accepta să se abuzeze de criteriul respectării statului de drept. Oficialul polonez a mai estimat că este ‘foarte dificil’ să se formuleze criterii obiective, astfel că s-ar lăsa loc unor ‘abuzuri politice’ care nu vor fi acceptate. 

Potrivit publicaţiei Financial Times, ideea unei condiţionări a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfăşurată săptămâna trecută.

Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.