AUR, a depus meircuri în Parlament un proiect de lege prin care cere reducerea cu peste 100 a numărului de senatori și deputați în România.

Concret, aleșii AUR, cer ca în loc dde 466 de parlamentari, în viitoarea legislatură, 2024-2028 să fie doar 320.

Potrivit iniţiativei, un deputat ar urma să fie ales cu 90.000 de voturi, iar un senator cu 210.000.

în prezent, cota este de 73.000 voturi pentru un deputat şi 168.000 voturi pentru un senator, deci schimbarea preconizată este una consistentă.

Ultima informaţie venită pe căile oficiale arată că există un număr de peste 6 milioane de cetăţeni români plecaţi peste hotare, dar care şi-au păstrat drepturile electorale în ceea ce priveşte alegerile din România, mai indică sursa citată.

Creşterea cotelor de reprezentare ar duce la alegerea unui număr de circa 225 de deputaţi şi 95 de senatori la scrutinul din 2024, numărul exact depinzând şi de prevederile legii în ceea ce priveşte modul de redistribuire a voturilor.

Legea are în vedere şi numărul de mandate de parlamentar pentru românii din afara graniţelor ţării. În momentul de faţă, există doar patru mandate de deputat şi două de senator alocate comunităţilor de români din diaspora.

Acest număr trebuie mărit, deoarece pentru cele câteva milioane de români aflaţi în străinătate, reprezentarea în Parlamentul României este insuficientă, mai spune AUR.

Ţinând seama de importanţa iniţiativei legislative şi de aşteptările electoratului, precum şi de timpul scurt necesar pentru ca legea să fie aplicată în 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor a solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgenţă.

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților.

În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată.

În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe.

Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat adoptat.

După adoptarea sau respingerea proiectului sau a propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel este rolul primei camere sesizate de a da o decizie definitivă.

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă. De asemenea, o propunere legislativă poate fi înaintată și de către un grup de minim 100.000 de persoane cu drept de vot din cel puțin un sfert din județele țării.

Ședințele celor două camere se desfășoară separat, articolul 65 din Constituția României definind situațiile în care au loc ședințe comune.

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta.

Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 locuitori.

Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc la 6 decembrie 2020.

În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute. În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012 numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588.