Monica Macovei, fostul ministru al Justiției, a fost pusă sub acuzare, astăzi, de procurori, în dosarul accidentului în care un motociclist a ajuns la spital.

Macovei este acuzată de vătămare corporală din culpă. Evenimentul rutier s-a produs în octombrie anul trecut, în apropiere de Mangalia, relatează realitatea.net.

Monica Macovei s-a prezentat, în această dimineață, în fața procurorilor de la Parchetul Curții de Apel Constanța. La sosire, nu a dorit să facă nicio declarație.

Pe data de 8 octombrie Monica Macovei se întorcea din localitatea Limanu și, după ce a trecut podul de la Mangalia, aflată la volanul autoturismului propriu, a pierdut controlul direcției de mers, a intrat pe contrasens, unde a izbit în plin un motociclist care circula regulamentar.

Acesta a suferit zone extrem de grave și a fost transportat la Spitalul Județean, iar ulterior transferat la un spital din București. Bărbatul accidentat de Monica Macovei a stat o lună şi jumătate la ATI.

La mijlocul lunii ianuarie, Tribunalul București a decis ca Monica Macovei să-i plătească victimei cheltuielile de judecată în valoare de 2.000 de lei. Pe de altă parte, instanța a respins cererea bărbatului rănit în accident ca fostul ministru al Justiției să fie amendat judiciar.

Judecătorii au respins contestația făcută de Macovei în procesul intentat procurorului care o cerceta în cazul accidentului din județul Constanța, unde un motociclist, pensionar MAI, a fost grav rănit.

Victima a susținut clar că Monica Macovei a intrat pe contrasens, cu toate că fostul ministru a susținut contrariul.

În caz s-a deschis un dosar de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă. Victima a stat mai bine de 2 luni în spital și n-a putut face acest lucru în luna decembrie a anului trecut.

Cel mai probabil, în zilele următoare vor fi audiați, rând pe rând, fostul ministru al justiției, Monica Macovei, victima, dar și martorii implicați în accident, potrivit Realitatea Plus.

Deschide pe YouTube

Cine este Monica Macovei

Monica Macovei (n. 4 februarie 1959, București, România) este o juristă și politiciană română, care a îndeplinit funcția de ministru al justiției între 2004 și 2007. Din 2009 până în 2019 a deținut funcția de europarlamentar din partea României, fiind realeasă în 2014. A fost asociată cu organizația pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH până în 2004, inițial drept consultant pro bono, iar apoi ca vice-președinte și președinte.

Absolventă a Facultății de Drept a Universității din București, Macovei a intrat în 1983 în procuratură. La începutul anilor ’90, a refuzat să le facă dosare persoanelor arestate ilegal de mineri, punându-le în libertate și raportându-și în schimb colegii care reținuseră abuziv protestatari din Piața Universității. În 1997 și-a dat demisia din Parchet, motivând incompatibilitatea de vederi cu procurorul general Nicolae Cochinescu.[3][4]

Între timp făcuse un master la Universitatea Central Europeană din Budapesta (1992–1993). Din 1995, Macovei a lucrat ca expert pe justiție pentru Consiliul Europei în Europa de Est, participând la misiuni în Federația Rusă, Ucraina, Lituania, Albania, Moldova, Cehia, Georgia, Macedonia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

În perioada 29 decembrie 2004–5 aprilie 2007 a fost ministru al justiției în Guvernul Tăriceanu. În această calitate, Monica Macovei a inițiat reforme în justiție (cerute de UE) care au dus la ridicarea unora din stegulețele roșii de către Comisia Europeană, fapt ce a contribuit la acceptarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

În 2009 Macovei s-a alăturat Partidului Democrat Liberal, candidând la alegerile pentru Parlamentul European. În 2012 a elaborat 35 de rapoarte adoptate în plen, fiind cel mai activ raportor dintre cei peste 750 de europarlamentari.

În august 2014 și-a anunțat candidatura pentru președinția României la alegerile din 2014, însă nu s-a calificat în turul 2.

Monica Luisa Macovei (nume de fată Gherghescu) s-a născut în București. Tatăl ei, Vasile Gherghescu, era originar din Giurgiu, fiind de profesie jurist. Mama ei, Silvia Gherghescu, este originară din Transilvania, dintr-o familie română unită din Sângeorz, Bistrița-Năsăud.[1] Silvia Gherghescu a fost profesoară de biologie la Liceul Caragiale din București și autoare de manuale școlare.

După cum își amintea mama ei, „Când era copilă, avea o sensibilitate poate exagerată”. Când a venit vremea să-și aleagă specializarea pe care să o urmeze în facultate, ar fi vrut să se îndrepte spre domeniul umanist, însă mama ei s-a opus, dorind să o vadă medic. În cele din urmă, sfătuindu-se și cu tatăl său, care era jurist, a decis să dea examenul de admitere pentru Facultatea de Drept.[8]

Monica Macovei a studiat la Facultatea de Drept a Universității București (1978-1982), pe care a absolvit-o cu diplomă de merit. Macovei a absolvit facultatea cu nota zece, fiind a patra pe țară din promoția ei.

În ziua de 25 decembrie 2004, Macovei era la Breaza, cu părinții și cu fiul ei. Se întorsese pentru vacanță din Bosnia. Conform propriei mărturii, a fost sunată insistent toată dimineața de un număr necunoscut și când a răspuns într-un final, a fost uimită că vorbea cu președintele proaspăt ales, Traian Băsescu. Acesta i-a cerut să accepte portofoliul justiției în guvernul Tăriceanu, care avea să fie anunțat a doua zi.[8]

Macovei s-a consultat cu două persoane, cu Manuela Ștefănescu, de la Apador-CH, care a sfătuit-o să nu părăsească societatea civilă, și cu Alina Mungiu-Pippidi, care a îndemnat-o pe un ton imperativ să accepte. În aceeași zi, Macovei a condus până la București, unde s-a întâlnit cu Băsescu.[8][9] Pe 26 decembrie 2004, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat componența guvernului.[11]

Pe 29 decembrie noul cabinet a depus jurământul. Traian Băsescu i-a mulțumit personal în alocuțiunea sa: „O mențiune specială fac pentru ministrul Justiției. Îi mulțumesc doamnei Monica Macovei că a acceptat să fie membră a Guvernului României, dânsa fiind un om neangajat politic. Am dorit ca prin desemnarea ei în funcția de Ministru al Justiției să dăm Justiției un semnal de neangajare politică. Eu cred că Justiția trebuie să înțeleagă că, începând de astăzi, nu mai este o anexă a politicienilor, ci este în slujba legii.

După ceremonie, în aceeași zi „ni s-a spus plecați fiecare la minister și preluați ministerul.

Nu-i cunoșteam pe colegii de cabinet. Concret cum faci să preiei un minister, am întrebat eu. Și mi s-a spus: «Du-te și preia». Aveam și serviciul secret SIPA.

Și întreb: păi și un serviciu secret cum se preia? Concret. Așa că m-am suit tot în mașina asta, împreună cu Renate Weber care fusese numită consilieră la Cotroceni, și l-am sunat pe Cristian Diaconescu, care era ministrul Justiției. […] am intrat în birou, unde mă aștepta Diaconescu, cu care am stat de vorbă jumătate de oră. Mi-a dat un sfat: «să nu semnezi fără să te uiți înainte».

Ministerul condus de Macovei a inițiat proiecte de lege incluse în strategia națională de luptă împotriva corupției declanșată de Guvernul Tăriceanu; legile privind reforma justiției (legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judecătorească și legea privind statutul magistraților), care au fost adoptate în urma procedurii de asumare a răspunderii guvernamentale, Legea nr. 90 din 15 aprilie 2005 (în virtutea căreia orice fost ministru poate fi anchetat pe baza dreptului comun, fără avizul parlamentului) și proiectul de lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate, al cărei scop este controlarea averilor demnitarilor.

În prima conferință de presă în calitatea de ministru (din ianuarie 2005), Monica Macovei a declarat că analizează competența și activitatea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, fostul Serviciu Independent pentru Protecție și Anticorupție, urmând ca în funcție de concluzii, să ia o decizie privitoare la existența serviciului.

A făcut de asemenea referire la Raportul de țară din anul 2004 al Comisiei Europene, care se întreba „care este rostul și menirea unui serviciu de informații în cadrul Ministerului Justiției”.

În martie 2005, l-a demis pe generalul Dan Gheorghe, adjunctul șefului DGPA și un protejat al lui Ion Iliescu.

În 2009, Macovei a candidat din partea PD-L la alegerile pentru Parlamentul European în România, 2009. A fost al doilea nume de pe listă, după Theodor Stolojan.

În februarie 2013, Monica Macovei și-a lansat candidatura la președinția Partidului Democrat-Liberal (PDL). Grupul său de susținători a fost numit „reformiștii”, după moțiunea sa de reformare a partidului.[18] A pierdut alegerile în fața lui Vasile Blaga[19] și a plecat din PDL[20] pentru a forma, în anul 2015, un nou partid, numit M10,[21] partid pe care l-a condus până când a demisionat în noiembrie 2018.